Turism Arges
Promovam turismul argesean si venim in sprijinul unitatilor turistice cu o publicitate GRATUITA si in sprijinul turistilor care viziteaza judetul nostru.
Asteptam orice propunere sau sugestie din partea dumneavoastra.
Va multumim ca folositi serviciile noastre.
Administrator : ADRIAN
Telefon : 0760.777.553
 
 

Ghid turistic Arges

Informaţii generale
Situat în sudul ţării, judeţul Argeş este traversat de
paralela 45° latitudine nordică şi este străbătut în est de meridianul 25°
longitudine estică. La nord, se învecinează cu judeţele Sibiu şi Braşov, cu
judeţul Dâmboviţa la est, cu judeţul Teleorman la sud şi cu judeţele Olt şi
Vâlcea la vest. Suprafaţa judeţului este de 6.826 km pătraţi,
reprezentând 2,9 % din suprafaţa totală a ţării.
Organizare administrativă
Judeţul Argeş
este organizat, din punct de vedere administrativ, în: trei municipii: Piteşti
(reşedinţa de judeţ, cu 185.000 loc.), Câmpulung (44.858 loc., cel mai vechi
oraş din Muntenia), Curtea de Argeş (35.895 loc., capitală a Ţării Româneşti în
vremea lui Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân); patru oraşe:
Mioveni (36.000 loc.), Topoloveni (10.627 loc.), Costeşti(10.868 loc.), Ştefăneşti (11.500 loc.); 93
comune; 585 sate şi localităţi aferente acestora.
Relieful
Relieful
judeţului este ca un uriaş amfiteatru care coboară de la nord la sud,
cuprinzând toate unităţile geo-morfologice întâlnite în spaţiul
Carpato-Danubian de la 2.500 m până la 160 m altitudine. Munţii Făgăraş (din
Carpaţii Sudici) se află în nord, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu
(2.535 m) şi Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m) dominând regiunea. Masivul
Leaota, dealurile Platoului Dacic şi o parte din Câmpia Română trasează graniţa
estică a judeţului. Câmpia Găvanu-Burdea se găseşte la est, iar văile râurilor
Olt şi Argeş se întind către vest.
Obiective turistice
- Valea superioară a
Dâmboviţei: Peştera Dâmbovicioara, Cheile Dâmbovicioarei, barajul Pecineagu; -
Zona de nord-est (Argeşel, Râul Târgului, Râul Bratia): Cabana Voina, cu acces
în masivul Iezer-Păpuşa (Lacul Iezer), Complexul balnear Bughea de Sus,
rezervaţia de granit Albeştii de Muscel, Municipiul Câmpulung (prima capitală
istorică a Ţării Româneşti, stabilită de Basarab I), cu următoarele monumente
istorice: Biserica Catolică Bărăţia, Biserica Negru Vodă (sec. al XIII-lea),
Biserica Domnească (sec.al XVI-lea), Biserica Sf. Gheorghe, Crucea
jurământului, Biserica Sf. Nicolae, Biserica rupestră Nămăieşti şi Mausoleul
eroilor din 1916 de la Mateiaş; - Zona Râului Doamnei: biserica rupestră din
comuna Corbi; acces din localitatea Nucşoara în Căldarea Moldoveanu şi vârful
Moldoveanu; - Zona Râului Vâlsan:
staţiunea balneară Brădet, Poienile Vâlsanului; - Zona văii superioare a
Argeşului: Municipiul Curtea de Argeş (reşedinţă domnească în secolul al
XIV-lea), cu următoarele monumente istorice: Ruinele bisericii Sân-Nicoară,
Biserica Domnească, Biserica Olari, Biserica Sf. Gheorghe şi Mănăstirea Curtea
de Argeş, Cetatea Poienari, barajul Vidraru, Transfăgărăşanul – cu posibilităţi
de cazare în zonă: Hotel Cumpăna, Cabana Valea cu Peşti, Cabana Pârâul Capra şi
Cabana Piscul Negru. La cota 2000 se află un modern refugiu Salvamont; -
Municipiul Piteşti (oraş-reşedinţă a judeţului, atestat documentar din secolul
al XIV-lea): Biserica Domnească, Schitul Trivale, Biserica Sfânta Treime,
Biserica Mavrodolu, Muzeul Judeţean, Complexul Muzeal Goleşti, Complexul
Brătienilor (Vila Florica) – Ştefăneşti, Hotel „Muntenia”, Hotel „Alcadibo”,
Hotel „Victoria”, Hotel „Carmen”, Hotel „Cara”, complexul „Cornul Vânătorului”
– Pădurea Trivale.
Atracţii turistice deosebite
Complexul Muzeal Goleşti
Complexul
Muzeal Goleşti (oraşul Ştefăneşti) - Muzeu naţional şi monument istoric şi de
arhitectură laică. Profil: literatură, etnografie, artă. Literatură: manuale şi
ediţii princeps ale unor lucrări literare. Etnografie: interioare ţărăneşti din
zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi cusături tradiţionale, ceramică,
broderii, ş.a.
Biserica rupestră Corbii de Piatră
Biserica rupestră Corbii de Piatră (comuna Corbi) - Considerată pe
bună dreptate o enigmă, biserica rupestră Corbii de Piatră nu se lasă descrisă
uşor. Încastrată în stâncă, ascunsă ca o peşteră în peretele muntelui, nu
seamănă cu nimic: nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la
Nămăieşti, cu nimic. Este singura biserică a noastră care prezintă două sfinte
altare funcţionale pe acelaşi naos.
Cetatea Poienari
Cetatea Poienari (comuna Arefu) - Rezervaţie arheologică.
Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea lui Negru Voda datează din sec. al XIV-lea. Potrivit legendei, ar fi aparţinut legendarului domn al
Ţării Româneşti, Negru Vodă, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I.
Cetatea geto-dacică Cetăţeni
Cetatea geto-dacică Cetăţeni (comuna Cetăţeni) -
Amplasată la 26 km de Câmpulung, a jucat un rol de seama în formarea primului
stat dac condus de Burebista (sec. al III-lea î.Hr.).
Cetatea lui Negru Vodă

Cetatea lui Negru Vodă (comuna
Cetăţeni) - Monument istoric şi de
arhitectură religioasă din secolul al XIV-lea.
Mănăstirea Curtea de Argeş
Mănăstirea Curtea de Argeş (municipiul
Curtea de Argeş) - Ctitorită şi sfinţită de Neagoe Basarab în 1517, biserica
are un echilibru al volumelor şi o supleţe ieşite din comun. Suprafaţa ocupată
de biserică este de 756 mp, iar înălţimea, până la vârful turlei mari, este de
31 m. Întregul ansamblu are un echilibru şi o nobleţe care-i dau valoarea de
reală bijuterie, unică în istoria arhitecturii din Europa de sud – est.
Peştera Dâmbovicioara
Peştera
Dâmbovicioara (comuna Dâmbovicioara) - Este
situată în partea sudică a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucăr, pe drumul
spre Cabana Brusturet. Această peşteră se caracterizează printr-un relief
carstic variat, spectaculos. Lungă de peste 250 m, are aspectul unei galerii
puţin ramificate, traseul său fiind puţin ascendent. Localnicii o cunoşteau
înainte de 1579, an în care Dâmbovicioara este atestată documentar, pe vremea
lui Mihnea Turcitul. Mai târziu, în 1767, J. Fridvalsky o citează în lucrarea
ştiinţifică „Mineralogia magni Principatus Transilvaniae”, ea constituind prima
formă carstică de acest fel din Muntenia menţionată într-un studiu de
specialitate. Cercetările recente au dus la descoperirea unei noi galerii,
neintroduse încă în circuitul de vizitare.
Poiana cu Narcise Negraşi
Poiana cu Narcise Negraşi (comuna Negraşi) - Rezervaţie naturală (floristică). Pe o
suprafaţă de 4,10 ha se găseşte o poiană cu narcise albe, cu o cornulă cu
marginile roşii, ce înfloresc la sfârşitul lunii aprilie şi ţin până la
sfârşitul lunii mai. A fost declarată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966.
Valea Vâlsanului
Formată din malurile râului Vâlsan, este o rezervaţie naturală
mixtă cu specii rare de plante şi animale, printre care se numără şi o specie
unică în lume, Romanichtys valsanicola (aspretele), ceea ce face ca această
vale să fie considerată cea mai ecologică din Europa.
Parcul Naţional Piatra Craiului
Masivul muntos Piatra Craiului este
o originalitate geografică, fiind constituit ca o rezervaţie floristică şi
faunistică, cu un important rol în ocrotirea unor rarităţi naturale precum
garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), specie endemică şi relict
terţiar, floarea de colţ (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella
nigra), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), tisa (Taxus baccata),
bulbucii de munte (Trollius europaeus), tulichina/iedera albă (Daphne cneorum),
tulichina galbenă (Daphne blagayana), ghintura galbenă (Gentiana lutea), iar
dintre animale capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos),
fluturaşul de stâncă (Tichodromamuraria),
corbul (Corvus corax), vipera (Vipera berus), râsul (Lynx lynx) etc.